Exercício 1: Quantificadores básicos em frases maori
2. Kua kai *te nuinga* o te iwi i te kai i te marae. (Dica: Significa “a maioria”)
3. He *iti* ngā pene i roto i te pouaka. (Dica: Quantidade pequena)
4. E *rānei* koe i te whare pukapuka? (Dica: Indica possibilidade ou quantidade indefinida, “algum”)
5. Kua haere *kē* ngā tangata katoa ki te hui. (Dica: Indica que a ação já aconteceu, “já”)
6. He *nui* ngā manu e rere ana i te rangi. (Dica: Quantidade grande)
7. Ka kai *katoa* mātou i te kai. (Dica: Significa “todos”)
8. E *toru* ngā pukapuka kei runga i te tēpu. (Dica: Número exato)
9. He *pēhea* te āhua o tō rā? (Dica: Quantificador interrogativo, “como”)
10. Kāore he *rānei* wā i tēnei wiki mō te hui. (Dica: Quantidade indefinida, “algum”)
Exercício 2: Uso de quantificadores em perguntas e respostas maori
2. Kua kai koe i *ētahi* āporo? (Dica: Quantidade indefinida, “alguns”)
3. He *kē* ngā kai i te wharekai i te pō nei. (Dica: Indica mudança, “diferente”)
4. E pēhea te nui o ngā mahi? He *nui rawa*.
5. Kua tae mai *te katoa* o ngā ākonga ki te kura. (Dica: Significa “todos”)
6. He *kore* tāku wā mō te hui i tēnei rā. (Dica: Negação da quantidade, “nenhum”)
7. E hia ngā pukapuka i roto i te kōwhai? He *tekau mā tahi*.
8. Kei reira *ētahi* tangata e tatari ana. (Dica: Quantidade indefinida, “alguns”)
9. Kua pānuihia e au *te nuinga* o ngā pukapuka. (Dica: Significa “a maioria”)
10. He aha te nui o te wai? He *iti noa*.