Exercício 1: Uso de partículas subordinativas em frases compostas-complexas
2. E ako ana ia i te reo Māori kia *kia* taea e ia te kōrero pai. (Partícula que indica propósito)
3. I noho rātou ki te kura ahakoa *ahakoa* he hātepe te huarahi. (Partícula que indica concessão)
4. Ka kai au i te āporo i te mea *i te mea* he reka. (Partícula que indica razão)
5. Ka haere ia ki te marae kia *kia* whakaatu i tōna aroha. (Partícula que indica finalidade)
6. I oma ia i te wa e *e* oma ana te kurī. (Partícula que introduz oração temporal)
7. Ka whakatūria te hui i te wā *i te wā* kua tae te tangata katoa. (Partícula temporal)
8. Ka noho mārire ia kia *kia* kore ai e riri. (Partícula que indica finalidade negativa)
9. E waiata ana mātou i te mea *i te mea* he hari te rā. (Partícula que indica causa)
10. Ka āwhina au i a koe kia *kia* angitu koe. (Partícula que indica propósito)
Exercício 2: Construção de frases compostas-complexas com orações subordinadas relativas e condicionais
2. Ka taea e koe te haere mēnā *mēnā* ka mutu āu mahi. (Partícula condicional)
3. Ko te whare *e* noho ana te whaea i te taha o te awa. (Partícula que introduz oração relativa)
4. Ka haere au ki te marae ā te wā *ā te wā* ka tae koe. (Partícula temporal)
5. Me hoki koe ki te kāinga i te mea *i te mea* kua pōuri tō whānau. (Partícula que indica motivo)
6. Ko ngā tamariki *ko ngā* e tākaro ana i te papa. (Partícula que introduz oração relativa)
7. Ka whāngai te kaiako i ngā tamariki kia *kia* kaha ake rātou. (Partícula que indica finalidade)
8. Mā te mahi ngātahi koe e tutuki ai i ngā mahi nui. (Partícula que indica meio – neste caso, *mā*)
9. Ka noho au i konei kia *kia* ako au i te reo Māori. (Partícula que indica propósito)
10. Ka taea te mahi mēnā ka *mēnā* mahia e koe te mahi. (Partícula condicional)