Frasi didattiche e vocabolario in maori

Imparare una nuova lingua può essere un’esperienza arricchente e stimolante. Il maori, la lingua degli indigeni della Nuova Zelanda, offre una finestra unica su una cultura ricca e vibrante. In questo articolo, esploreremo alcune frasi didattiche e il vocabolario essenziale in maori per aiutarti a iniziare il tuo viaggio linguistico.

Saluti e presentazioni

Kia ora – Un saluto generico che significa “ciao” o “salve”.
Kia ora, e hoa!

Tēnā koe – Un saluto formale usato per rivolgersi a una persona.
Tēnā koe, e te rangatira.

Ko wai tō ingoa? – Significa “Come ti chiami?”
Ko wai tō ingoa? Ko Maria ahau.

Kei te pēhea koe? – Significa “Come stai?”
Kei te pēhea koe? Kei te pai ahau.

Nō hea koe? – Significa “Da dove vieni?”
Nō hea koe? Nō Aotearoa ahau.

Frasi comuni

Aroha – Significa “amore” o “affetto”.
Aroha nui ki a koe.

Haere mai – Significa “Benvenuto” o “Vieni qui”.
Haere mai ki tōku whare.

Ka kite anō – Significa “Arrivederci” o “Ci vediamo”.
Ka kite anō, e hoa.

Whānau – Significa “famiglia”.
Kei te hui mātou me taku whānau.

Whaea – Significa “madre”.
Ko taku whaea te tino wahine.

Numeri in Maori

Tahi – Uno
Kotahi te pene kei runga i te tēpu.

Rua – Due
E rua ngā tamariki kei te kura.

Toru – Tre
E toru ngā āporo kei roto i te kāpata.

Whā – Quattro
E whā ngā pukapuka kei runga i te tēpu.

Rima – Cinque
E rima ngā ngeru kei roto i te whare.

Termini legati alla natura

Ngahere – Foresta
Kei te haere mātou ki te ngahere āpōpō.

Moana – Mare
He ataahua te moana i te rā.

Rangi – Cielo
Ka mārama te rangi i tēnei pō.

Whenua – Terra
Ko te whenua he taonga nui mō te iwi Māori.

Awa – Fiume
Kei te kauhoe mātou i te awa.

Espressioni culturali

Mana – Potere o autorità spirituale.
He nui tōna mana i roto i te hapū.

Tapu – Sacro o proibito.
He tapu tēnei wāhi, kaua e kuhu.

Kaitiaki – Guardiano o custode.
Ko ia te kaitiaki o te awa.

Haka – Una danza tradizionale Māori.
I te tīmata te kapa haka i te pō whakangahau.

Whakapapa – Genealogia o lignaggio.
He mea nui te whakapapa ki te iwi Māori.

Verbi comuni

Haere – Andare
Kei te haere ahau ki te toa.

Kōrero – Parlare
Me kōrero tātou mō tēnei kaupapa.

Mahi – Lavorare o fare
Kei te mahi ahau i taku mahi kāinga.

Whakarongo – Ascoltare
Whakarongo mai ki ngā kupu o te waiata.

Āwhina – Aiutare
Ka āwhina ahau i a koe ki te ako i te reo Māori.

Aggettivi

Atāhua – Bello
He atāhua te rangi i tēnei rā.

Roa – Lungo
He roa te huarahi ki te kāinga.

Nui – Grande
He nui te whare hou.

Iti – Piccolo
He iti te ngeru.

Wera – Caldo
He tino wera i te rā.

Termini di parentela

Matua – Padre
Ko taku matua he tangata kaha.

Tuahine – Sorella (di un uomo)
Ko taku tuahine he wahine atāhua.

Tuakana – Fratello maggiore (di un uomo) o sorella maggiore (di una donna)
Ko taku tuakana e ako ana i te whare wānanga.

Teina – Fratello minore (di un uomo) o sorella minore (di una donna)
Ko taku teina e tākaro ana i waho.

Tungāne – Fratello (di una donna)
Ko taku tungāne he tangata pākiki.

Colori

Kākāriki – Verde
He kākāriki te tae o te rākau.

Whero – Rosso
He whero te waka.

Kōwhai – Giallo
He kōwhai te tīhate.

– Bianco
He mā te ngeru.

Pango – Nero
He pango te motokā.

Termini legati al cibo

Kai – Cibo
Kei te tunu ahau i te kai mō te whānau.

Wai – Acqua
Homai koa he wai māku.

Rēwena – Pane tradizionale Māori
He reka te rēwena.

Kūmara – Patata dolce
Kei te tunu ahau i ngā kūmara.

Inu – Bevanda
Kei te inu mātou i te wai rēmana.

Imparare una lingua richiede tempo e pratica costante. La lingua maori, con la sua profondità culturale e bellezza, è un viaggio che vale la pena intraprendere. Speriamo che questo articolo ti abbia fornito una buona base per iniziare. Kia kaha! (Sii forte!)

Talkpal è un tutor linguistico alimentato dall’intelligenza artificiale. Imparate 57+ lingue 5 volte più velocemente con una tecnologia rivoluzionaria.

IMPARA LE LINGUE PIÙ VELOCEMENTE
CON AI

Impara 5 volte più velocemente