Aggettivi descrittivi Esercizio 1
2. He kurī *pōuri* kei te māra. (Hint: “pōuri” significa scuro o nero.)
3. Ka kite au i te tangata *harikoa*. (Hint: “harikoa” significa felice.)
4. He pukapuka *hou* i roto i te kāpata. (Hint: “hou” significa nuovo.)
5. He āporo *mīro* kei runga i te tēpu. (Hint: “mīro” significa rosso.)
6. E noho ana te tamaiti *pēnei* ki konei. (Hint: “pēnei” significa simile o uguale.)
7. He rākau *pakari* e tupu ana i te papa. (Hint: “pakari” significa forte o robusto.)
8. He kāinga *whaikaha* kei te taha o te awa. (Hint: “whaikaha” significa potente o forte.)
9. He manu *tere* i te rangi. (Hint: “tere” significa veloce.)
10. Kei te kai te wahine *māmā*. (Hint: “māmā” significa dolce o gentile.)
Aggettivi descrittivi Esercizio 2
2. Kei te noho te kurī *ma* i te whare. (Hint: “ma” significa bianco.)
3. He waka *tere* kei te awa. (Hint: “tere” significa veloce.)
4. Ka kite au i te puke *rerekē*. (Hint: “rerekē” significa diverso o particolare.)
5. He wahine *mārie* i roto i te rōpū. (Hint: “mārie” significa tranquilla o calma.)
6. He tāne *pakari* i te mahi. (Hint: “pakari” significa forte o robusto.)
7. He tāpuapua *ataahua* i roto i te māra. (Hint: “ataahua” significa bello o grazioso.)
8. He tamariki *ngākau nui* i te kura. (Hint: “ngākau nui” significa gentile o generoso.)
9. Ka kite au i te waka *māmā*. (Hint: “māmā” significa leggero o semplice.)
10. He rākau *kākāriki* i te papa. (Hint: “kākāriki” significa verde.)