Exercices sur l’utilisation des particules relatives et conjonctions
2. Ka kite au i a koe, *ā* ka kōrero au ki a koe. (Conjonction indiquant « et puis »)
3. Kāore ia i haere, *nā* te mea he kino tōna. (Conjonction signifiant « parce que »)
4. He pai ki a au te wai, *engari* kāore au i te pai ki te tiakarete. (Conjonction « mais »)
5. He tamariki rāua, *tāua* hoki. (Pronom exclusif dual signifiant « nous deux »)
6. He kararehe nui te *ngā* kuri e noho ana i konei. (Article pluriel)
7. Ka kai mātou i te kai, *ka* inu hoki. (Particule indiquant la succession)
8. I te ata, *i* haere au ki te kura. (Particule indiquant un moment passé)
9. E hiahia ana au ki te kite i te whare *e* hangaia ana. (Particule relative pour l’action en cours)
10. Kei te pātai au mō te tangata *nā* te mea kāore au i mārama. (Particule causale « because »)
Exercices sur les pronoms et la concordance des temps en maori
2. I kite au i *ana* pukapuka i te whare pukapuka. (Pronom possessif pour « ses »)
3. Ka whānau te pēpi āpōpō, ā, ka karanga *tātou* ki te whānau katoa. (Pronom inclusif pluriel « nous tous »)
4. E āta whakarongo ana *rāua* ki te waiata i te pāti. (Pronom exclusif dual « ils/elles deux »)
5. Kāore *tēnei* pukapuka i te pai ki ahau. (Démonstratif pour « ce/cette » proche)
6. Ka haere au ki te takutai, ā, ka tangi te manu i *tērā* wāhi. (Démonstratif pour « ce/cette » éloigné)
7. I kite au i te tangata *nō* te kāinga nei. (Particule indiquant l’origine)
8. Ka kōrero au mō te kaupapa i mua i *a* koe. (Particule de référence personnelle)
9. E hiahia ana *rātou* ki te haere ki te hui ā te Rāhina. (Pronom pluriel « ils/elles »)
10. Kua oti i a ia te mahi, ā, kua pai *te* āhua. (Article défini avant un nom)