Ejercicio 1: Cuantificadores básicos en maorí
2. Kāore i tae mai *ētahi* tamariki ki te kura i tēnei rā. (Indica que no llegaron «algunos» niños).
3. He iti *te wai* i roto i te ipu. (Indica poca cantidad de agua).
4. Kua kai *katoa* ngā tāngata i te kai. (Indica que «todos» comieron).
5. E aroha ana au ki *ētahi* āhuatanga o te reo. (Se refiere a «algunas» características).
6. He maha *ngā pukapuka* kei runga i te tēpu. (Indica que hay «muchos» libros).
7. Kāore he *rerekē* i waenganui i a rātou. (Indica que no hay «diferencias»).
8. He iti noa *tāku* wā mō te mahi i tēnei rā. (Indica que hay «muy poco» tiempo).
9. Kua tae mai *ētahi* hoa ki te hui. (Indica que han llegado «algunos» amigos).
10. He pai ki ahau te pānui i *ētahi* pukapuka. (Indica «algunos» libros que me gustan).
Ejercicio 2: Uso avanzado de cuantificadores en maorí
2. He iti *te nui o ngā kai i te pae.* (Indica poca cantidad de comida disponible).
3. E mōhio ana au ki *rātou* katoa. (Indica «todos» ellos).
4. Kāore i te pai ki a au *ētahi* rā o te wiki. (Indica que no me gustan «algunos» días).
5. Kua tino pai te mahi a *ētahi* tamariki i te kura. (Indica que «algunos» niños trabajaron muy bien).
6. He maha *ngā whakaaro* i roto i tōna mahunga. (Indica que tiene «muchas» ideas).
7. Kāore au i kite i *ētahi* o ngā pukapuka i te whare pukapuka. (Indica que no vi «algunos» libros).
8. He iti *ngā hua* i puta i te maara. (Indica que la cosecha fue «poca»).
9. Kua āta whakaritea *katoa* ngā mea mō te hui. (Indica que «todo» está preparado).
10. E hiahia ana au ki te ako i *ētahi* o ngā kupu hou. (Indica que quiero aprender «algunas» palabras nuevas).